vroiam demult sa scriu, aveam o mie de idei, dar cand ajung in sfarsit sa scriu, totul dispare si o iau razna. am o mie de idei cand merg de una singura, o mie de idei inainte sa adorm, o mie de idei cand stau si legumizez, dar nu le am atunci cand vreau sa le scriu. sau poate asta e si ideea. sa ramana undeva intr-o camara ascunsa a mintii mele, si sa le descopar atunci cand le cred uitate, sa suflu praful asternut pe ele, si sa ma reinventez.
vroiam sa scriu despre EL, despre 2011, despre nimicuri. dar poate e timpul sa trec mai departe. si de EL, si de 2011 si de toate nimicurile.
sau nu...
de fapt, sunt toate acum amestecate in capul meu, si nu reusesc sa le adun. incep sa cred ca vremea are un efect ciudat asupra oamenilor. fututa asta de vreme ma distruge psihic si ma ineaca intr-o mare plictiseala. ajung sa stau si sa privesc in gol, si sa simt cum totul e alb, sec.
era mult mai mult, dar prefer sa tin totul pentru mine.
