reach my mind

ne tintim privirile catre calendar si de multe ori ni se pare ca sunt greseli de tipar.

timpul trece si privesc cu nepasare asteptand in acelasi timp o oarecare schimbare.

evadare, libertate - sunt ce cuvinte ce urla-n timpane

si tanjim dupa ele asemeni unor copii obsedati dupa bomboane.

insa niciodata nu le vom gasi intr-o jungla de betoane.

clovni marsaluind pe strazi in n culori 

dandu-ti impresia ca tu esti pe cale sa mori.

substante nocive patrund in minti infantile 

precedente unor halucinogene pastile.

viata e totul.

n-o transforma in nimic!

ziua de maine.

                                                                                            22 ianuarie 2009

                             

Scumpul meu odor,

 iti multumesc pentru frumoasele cuvinte imprastiate pe foaie, dar cu inteles atat de patrunzator.

Distanta imi macina orice sfarama de speranta. Aceea ca ne vom revedea. Fiece pala de vant imi ineaca ratiunea intr-o mare de dezamagire. Mi-e greu sa cred ca a mai trecut o zi fara sa-ti vad ochii in care ma pierdeam deseori, asemeni unui abis, in care experimentam toate trairile, si surasul cald ca o raza de soare in toamna tarzie. Ahh! Soarele... Cand se iveste ma poarta de-aiurea, in locurile in care ti-ai lasat amprenta, in locurile noastre... Fii tu soarele meu! Rasari pentru mine si mangaie-mi trupul cu caldura ta!

Dar acum e iarna... se pare ca nu mai vrei sa apari. Fa-o pentru mine, te rog...

Inca astept aceea raza de soare!

PS: nu te iubesc , doar sunt dependenta de tine!

  

[e o scrisoare pe care am gasit-o intr-un caiet de a 9-a. se pare ca aveam dreptul de a ne alege ce sa scrim. ciudat e ca nu stiu de ce am scris acele randuri, si nici nu-mi amintesc de vreo persoana care sa ma fi facut sa debitez in halul asta. :) ]

It's weird, but I will miss you.

Poate ca nu ar trebui sa scriu ce scriu acum. Nici nu cred ca are vreun sens. Dar ma voi simti mai libera dupa ce voi termina ce am de spus. Mai ciudat nici ca se putea. Acum pe bune. Nimeni nu si-ar fi imaginat ca aveau sa se intample toate astea. Nici in gluma macar. Dar nu regret, si stiu ca nici tu. Pana la urma, a pornit dintr-o prostie si muuulta bautura la bord, cum se intampla de obicei. O plimbare si doua glume. Atat a fost de ajuns sa dam frau liber inhibitiilor. Nu imi mai pasa de niciun alt EL care de obicei imi inunda ganduriile. TU ai reusit sa ii indepartezi. Macar pentru o perioada. Si ar fi multe de spus, dar ceva ma impiedica. Poate faptul ca TU vei deveni un alt EL.

Si da, imi va fi dor de tine!

RE: Deja imi inunzi gandurile, dar ma simt bine cand stiu ca e vorba de tine. Stiu ca o sa devina insuportabil la un moment dat, dar asta e ceva normal la mine. 

PS: Iti multumesc pentru imbratisari si toate gesturile dragute. Imi e dor de tine!